Tinuta

1. Pentru barbati, fata barbierita este cartea de vizita. Daca vrei sa fii placut intr-o relatie, barbiereste-te in fiecare zi, altfel, vei arata ca un „salbatic”. Fara argumente economice aici! Cate alte lucruri mai putin folositoare si totusi costisitoare faceti, doar pentru satisfactii egoiste? Iar cand este vorba de altruism… Sa aveti grija si de firele de par din nas, al caror aspect este de-a dreptul mizerabil.
2. Oricare ar fi tipul tunsorii, parul trebuie sa fie ordonat. Altfel, veti arata ca o paiata!
3. Unghiile trebuie taiate saptamanal. Negrul de sub ele este unul dintre cele mai respingatoare lucruri. Unghia de la degetul mic mai lunga, folosita pe post de scobitoare sau surubelnita este un indiciu de „neam prost”.
4. Dintii trebuie sa fie nu doar albi si fara resturi alimentare in spatiile interdentare, si si ingrijiti stomatologic. Caria de la dintii din fata transmite despre tine ca esti neingrijit si delasator.
5. Mirosul de transpiratie sau cel care iese din gura este „dinamita” curata pentru relatiile sociale. Nu ai voie sa mananci usturoi sau ceapa atunci cand stii ca vei iesi in lume! Acesta persista pana la 16 ore. Atentie! Mirosul de transpiratie nu se indeparteaza prin parfum, ci cu apa si sapun. In caz contrar, va rezulta o combinatie de nesuportat. Spray-ul se foloseste doar pe pielea proaspat spalata si foarte delicat. Parfumul nu trebuie „sa-ti ia nasul”, mirosul de curat este mult mai placut! Grija si la urechi (care nu se spala niciodata cu apa si sapun, nefiind sanatos), la nas, la picioare.
6. Ciorapii se schimba ori de cate ori prind mirosul transpiratiei. Niciodata nu stii cand trebuie sa te descalti si… pazea atunci de altii! Ciorapii gauriti nu se mai poarta, ei neindicand saracie, ci… lene. Un sfat: nu folositi ciorapi supraelastici, chiar daca sunt mai rezistenti. Pe langa faptul ca nu sunt sanatosi si nu absorb transpiratia, duc, in timp la macerarea pielii degetelor de la picioare.
7. Pantofii vor fi intotdeauna curatati de noroi sau praf. Pantofii uzati dau un aer de… trei parale. Atat vor da si altii pe tine.
8. Batista trebuie sa nu-ti lipseasca din buzunar. Daca folosesti batista de bumbac, ea trebuie sa fie curata si calcata. Nasul se sufla intotdeauna usor, fara a examina „noutatea” din batista. Gestul este incalificabil!
9. Vestimentatia va fi asortata dupa regula armoniei culorilor si a modelului: la barbati nu se ingaduie model la haina, odata ce camasa sau cravata are deja model. Numai una din cele trei: camasa, cravata sau haina trebuie sa aiba model.
10. Se stranuta cu batista la nas. Daca aveti grija, o veti avea intotdeauna la indemana, nefiind nevoie sa scotociti prin buzunare pentru a o gasi.
11. Expectorarile se efectueaza public, doar in caz de absoluta necesitate si niciodata in batista, ci in servetel. Scuipatul pe jos cu martori- strict interzis!
l2. Ochii nu se curata cu mana, ci cu o batista curata.
13. Pieptanatul in public este o necuviinta, precum si scobitul in ureche, operatiuni permise doar in baie si intr-o maniera sumara a garderobelor localurilor publice.
14. Cand sezi, genunchii vor sta stransi – la femei, si mult apropiati la barbati. A tine genunchii „raschirati” se numeste nesimtire…

Salutul

1. Punctualitatea e o forma de respect. Cand mergi intr-o vizita, nu sosi niciodata inainte cu nici un minut; mai bine sa ajungi cu 3 minute mai tarziu. Doar aici este permis „sfertul academic”. Cand ai o intalnire in oras cu o persoana, totdeauna sa sosesti cu 10 minute mai devreme, niciodata cu un minut mai tarziu. Facand astfel, va veti bucura in intalnirea voastra de un timp in plus. Conditia este ca fiecare dintre cei doi sa respecte aceasta.
2. In vizita la necunoscuti sau la persoane mai putin apropiate nu se permite sa duci altceva decat flori. Si sa fie fara sot.
3. Cand intri, manifesta-ti intentia de a te descalta, din respect pentru curatenia gazdei. Dar nu te descalta decat atunci cand sesizezi ca ea accepta. Pentru unele gazde, descaltatul oaspetilor este o jignire.
4. Salutul verbal este insotit intotdeauna de inclinarea capului, ce trebuie sa fie ampla, nu zgarcita. Cand saluti pe cineva, priveste-l in ochi! Iar daca saluti printr-un gest de mana, rosteste si un cuvant.
5. Cel care intra intr-un cerc, saluta primul. O singura data pe toata lumea si nu repeta salutul pentru cei ce-i raspund cu intarziere.
6. Este interzis unui barbat sa intinda mana unei tinere sau unei femei!
7. Niciodata cineva mai tanar nu intinde mana celui mai in varsta decat el sau cuiva mai mare in rang. Daca esti intr-o situatie care nu este prezentata aici, gandeste prin excludere.
8. Nici o femeie nu se ridica in picioare sa dea mana cu un barbat. Si nici un barbat nu da mana sezand vreunei femei.
9. Stransul mainii se efectueaza scurt si ferm. Nu este permis sa retii mana cuiva. Nu se intind doar degetele si nici nu se da o mana moale. Degetele se strang in jurul palmei celuilalt si nu se tin tepene. Daca cineva mananca, nu se cade sa-i intinzi mana. Iar daca altul iti intinde mana cand mananci sau lucrezi si nu esti prea curat, scuza-te si evita stransul mainii din respect pentru el si din motive igienice.
10. Cand ambii poarta manusi, mainile se dau inmanusate. Trebuie insa, sa scoti manusa cand celalalt e cu mainile goale.
11. Prezentarile se fac in ordinea importantei: pe cel mai insemnat il prezinti primul.
12. Daca un barbat mai in varsta ii cedeaza locul unei tinere in aglomeratie, ea este obligata sa accepte.

Conversatia

1. Nu monopolizati discutia. Chiar daca aveti talent de povestitor, chiar daca ati picat in dimineata aceea de la Polul Nord. Desigur ca acolo ati vazut foci, balene, morse, pinguini si alte ciudatenii pe care ceilalti nu le cunosc decat din poze, televiziune sau dintr-un film documentar. E oare un motiv ca sa vorbiti neintrerupt intreaga seara?
2. Evitati sa incepeti majoritatea frazelor cu „Eu” si „Am… „. V-ar pune intr-o lumina nefavorabila. Ar parea ca in mijlocul lucrurilor va situati dv., adica ati fi centrul pamantului.
3. Nu trageti concluzii dupa fiecare afirmatie a interlocutorilor dv. si evitati generalizarile. Un caz auzit sau povestit atunci nu va da acest drept.
4. Vorbirea iute, „muscarea” terminatiilor, trancaneala repetata, monotona a aceleiasi idei, fie ea chiar geniala, conversatia taraganata, afectata – toate duc la rezultate sigure:
* daca sunteti gazda- oaspetii se scuza si va parasesc in graba; e tirziu, sunt obositi, locuiesc departe, se scoala devreme, copilul… ;
* daca sunteti invitat- creati in jurul dv. un. vid; acest obicei repetat de cateva ori va creeaza o faima de neinvidiat;
* daca sunt nevoiti sa va suporte- cu prima ocazie au sa va evite. S-au imbolnavit. Sunt in provincie. Fac o partida de pescuit…
5. Aveti incertitudini in privinta sensului unor neologisme? Ocoliti-le si paziti-va de ele pana nu le cunoasteti sensul real, felul si locul intrebuintarii. Dandu-le viata pocit, e1e vor inconjura incaperea, reintorcindu-se sub forma unor zambete ironice sau chiar sub o infatisare mai hada. De multe ori, in discutii, sunt pomenite denumiri geografice, numele unor actori, scriitori sau personalitati ale vietii publice mondiale. Nu cunoasteti pronuntia corecta? intrebati: Sa nu va jenati! Nimeni nu va poate pretinde sa fiti poliglot! Cu toate acestea ape1ati si la dictionar.
6. Aveti dreptate. Nu o data, ci de o suta de ori. Cu toate acestea nu intrerupeti vorbitorul. Acest „bruiaj fatis” voluntar sau intamplator produce o impresie penibila. Cel intrerupt pierde firul ideilor, se enerveaza, ii stricati seara. Aveti o parere contrara? Perfect! Stapiniti-va suvoiul ideilor si cascada argumentelor pana la sfarsitul frazei. Caci nu e fraza sa nu aiba… capat. Atunci expuneti-va parerea linistit.
7. Simtiti ca nu rezistati? Doriti sa reabilitati adevarul, fie si intr-o problema minora? Atunci nu fiti crud, ironic si violent in exprimare si formulare. Menajati femeile si varstnicii de astfel de iesiri si nu faceti exceptie nici cu ceilalti oaspeti. Vorbind calm sunteti mai degraba ascultat, caci limba dulce, mult aduce!
8. In timp ce-i vorbiti interlocutorului, priviti-l in ochi, privirea in laturi sau aiurea creeaza impresia de om nesincer sau distrat;
9. In formularea ideiior folositi-va numai de arsenalul vocabularului; nu folositi ca auxiliare degetele, mainile sau uneori chiar picioarele.
10. Sustinerea afectiva a parerii e necesara, dar nu e suficienta si nici eficienta. Demonstratia se cladeste cu argumente logice, rationale.
11. Nu va aprindeti in toiul discutiei si nu promiteti lucruri pe care nu le puteti indeplini; veti fi socotit un om usuratic etc.;
12. Nu contraziceti de dragul originalitatii; nu aprobati lucruri de care nu sunteti sigur, dar nu e recomandabil nici sa le respingeti frontal uneori;
13. Adversarul a avut mai multe argumente; in plus, e mult mai documentat. Deci, ati fost invins pe campul de bataie” al vorbei. Nu va parasiti interlocutorul cu aer de om jignit. Intrerupeti discutia politicos sau – ceea ce e mai greu – lasati-va convins.
14. In conversatiile in grup, vorbeste tu mai putin decat ceilalti. A vorbi putin, nu inseamna incultura sau prostie ci, taria personalitatii.
15. Cand esti intr-un contact de stabilire a unei relatii noi, vorbeste tu intai, fiind insa atent sa „prinzi” momentul de a-i da cuvantul celuilalt: acesta este lucrul cel mai important.
16. Nu pune niciodata intrebari cu privire la aspecte negative ce apartin partenerului de conversatie sau vreunei persoane mult apropiate acestuia („De ce boala sufera sotul tau?”; „Cum n-ai luat examenul?”; „N-aveai decat un an de la casatorie, ai si divortat?”).
17. Ocoleste orice forma de barfa. N-o rosti si nici n-o asculta!

La masa

1. Nimeni nu pune mana pe lingura si nu serveste inaintea gazdei.
2. Ia numai din ce esti invitat sa servesti.
3. Nu insista cu privirea la vreun fel de mancare ce nu ti se ofera.
4. Nu cauta si nu lua bucata cea mai mare. Toti au vazut-o; si vor intelege ca esti un mare egoist. Ia doar bucata din dreptul tau, indiferent ce iti cade „la sorti”.
5. Nu privi in farfuria nimanui. Daca cineva a varsat ceva din greseala pe fata de masa, nu baga in seama, ci fa-te ca nu vezi.
6. Sa nu ceri nimic de mancare, chiar daca au uitat sa te intrebe daca esti flamand.
7. Cutitul, daca e folosit, il vei manui numai cu mana dreapta, iar furculita doar cu stanga. Atentie, in nici o imprejurare, cutitul nu se transforma in „furculita” ducandu-l la gura. Asta se face doar la camp…
8. Stai cat mai aproape de masa, ca sa nu cada firmituri. Sezi pe tot scaunul, nu doar pe marginea lui.
9. Coatele nu se sprijina pe masa, ci stau cat mai stranse langa corp. De marginea mesei se sprijna doar incheieturile, aproape de farfurie.
10. Nu folosi in veci tacamul pe care l-ai lins, ca sa te servesti din platou sau din borcanul comun. Foloseste lingurita sau furculita pusa special pentru aceasta. Mai mult, este groaznic sa lingi tacamul pus pentru uz comun. Si mai ales sa le pui la loc.
11. Nu e ingaduit sa te intinzi peste masa ca sa te servesti. Cere celui care este langa platou sau cosul de paine si el te va servi cu tot platoul, nu doar cu o felie. Vezi si nu-ti fa provizii, ia cel mult doua felii de paine.
12. Mananca fara sa se auda plescaitul saftos al buzelor si limbii. Mancatul zgomotos te descalifica.
13. Painea se serveste cu mana, niciodata cu furculita; caci se poate intampla ca furculita cu care ai mancat sa atinga si urmatoare felie. Ce rusine ar fi…
14. Nu te sterge la gura cu painea! Pe gura se afla si praf si altele si ar fi neigienic. Daca nu ai servetel, roaga gazda sa-ti dea unul.
15. Degetele nu se baga niciodata in farfurie. Astfel, se evita obiceiul antic si murdar de a linge degetele.
16. Se mamanca tot din farfurie, fara a se lasa nimic. Dar, sub nici o forma nu se face farfuria „luna” cu o bucata de paine.
17. Nu se toarna niciodata intr-un pahar care nu este complet gol.
18. Samburii nu se scuipa in farfurie, prin cadere libera si nici in pumn (ultima metoda se practica doar in aer liber), ci se pun in lingurita adusa langa buze, apoi in farfurioara, unul cate unul.
19. Interzis a se clati gura cu ultima sau penultima inghititura de bautura, oricare ar fi ea.
20. Daca este nevoie sa folosesti toaleta sau baia, priveste cu atentie cum stau lucrurile, pentru a le aseza exact cum le-ai gasit. Daca ai folosit WC-ul, sterge urmele lasate pe vas, nimeni nu este dator sa curete dupa tine. Eventual, deschide geamul pentru aerisire. Dupa spalatul mainilor, clateste chiuveta, pentru a nu ramane urme pe ea. Ai grija, sa nu se simta ca ai trecut pe acolo! Este o dovada de bun simt.


La telefon

1. Este necuviincios a se telefona inainte de 10 dimineata, intre orele 13-17 si dupa ora 21, cu exceptia celor apropiati, carora le cunosti programul.
2. O convorbire conventionala nu trebuie sa depaseasca 5 minute.
3. Urmeaza obligatoriu treptele urmatoare: – Alo, familia…? (Asteapta comfirmarea). – La telefon este….(zi-ti neaparat numele, nu formule de genul „un prieten” sau o alta forma evaziva. Si continua imediat: „As dori sa vorbesc cu..” (numele celui solicitat). Urmeaza apoi cu „Deranjez cumva?” Daca-ti zice „Da”, intreaba politicos cand ai putea reveni, altfel, treci direct la subiect. Fii precis si nu te intinde. Nu uita ca timpul costa! Si pe el si pe tine. Si unele persoane sunt atat de delicate, incat nu vor indrazni sa te intrerupa.
4. Nu esti dator sa asculti pe orice „nauc”. Scuza-te politicos, dar ferm, dupa care, instiintandu-l ca trebuie sa inchizi telefonul, esti liber sa asezi receptorul in furca, chiar daca celalalt nu a terminat.
 

 

 

Sfaturi pentru d-ne si d-re

1. Daca vine suparat. Lasa-l in pace. Tot are sa-si descarce sufletul. Nu-i pomeni ca s-a stricat frigiderul, ca ai fost taiata de la prima, ca vecinul si-a scuturat covoarele pe rufele proaspat intinse, ca pustiul a luat nota mica la romana etc. Nu turna gaz peste foc. Cauta sa-l impaci prin dragalasenie (nu ostentativa), atentie (desface visinata, retinuta pentru cine stie ce eveniment) si ii aduce aminte ca optimismul sau devenit proverbial in cercul cunostintelor.
2. Daca intirzie. Mincarea s-a sleit. Matusa sosita din provincie a plecat suparata. Nu-l intreaba: „Unde ai stat pina acum?”
3. Daca e preocupat, lucreaza la ceva, scrie, citeste, se documenteaza, studiaza. Nu-l deranja din cinci in cinci minute, intrebandu-1: „Nu vrei o cafea, citronada, prajitura?” sau „Unde ai pus tirbusonul?” „De ce-ai lasat apa sa picure in baie?” etc. In schimb, deschide usa fara zgomot si aseaza-i alaturi cafeaua, citronada sau prajitura, apoi dispari. Ca o aratare.
4. Daca e incapatinat. Inchide discutia si asteapta momentul prielnic. Atunci, roaga-l sa-ti faca o favoare. E1 va ceda zimbind.
5. Daca vrea sa plece in oras singur. Rar, dar se poate intampla. Nu-l intreba unde se duce si cu cine se vede. Daca e sincer, va spune acest lucru nesilit, iar daca-l caracterizeaza nesinceritatea, de ce sa-l intrebi? O femeie inteligenta tine minte ca uneori barbatilor le place sa stea de vorba la o bere. Bineinteles, cu alti barbati.
6. Daca e atotstiutor. Lasa-l in pace. Evenimentele vor dovedi o data si o data ca „stie” si el sa greseasca. Sa nu i-o reprosezi public. Nici macar intre patru ochi. El s-o recunoasca singur. Logica, judecata fara gres a incetat sa apartina exclusiv genului masculin.

Cuplul-pt. el

1. Doreste ca in jurul ei sa graviteze problemele caminului. Lui ii place sa-si dea parerea, sa ajute, sa corecteze, sa indrume. Un fel de „consilier” al gospodariei, desi uneori nu deosebeste o cratita de o oala.
2. Ea sa priceapa dintr-o privire. Sa-i urmareasca firul gandirii, sa-i stie nazuintele, sa-i aprecieze munca, sa nu-i vorbeasca de rau colegii, sefii, prietenii, subalternii.
3. Sa stie sa taca. El vine acasa nervos, preocupat, agasat. Are nevoie de liniste, sa gindeasca, sa gaseasca solutiile unor probleme ce-1 preocupa.
4. Ajutor mutual. Se intimpla sa ai si insuccese. Uneori se tin lant. Atunci ea sa nu-i reproseze maruntisuri, fleacuri, sa nu dezgroape mortii, sa nu zica: „Nu ti-am spus eu?” sau „De ce nu m-ai ascultat?” O stringere de mina calda, lipsita de comentarii, e totul.
5. Probleme delicate. Rudele lui sa le indrageasca ca pe ale ei. Fara nici o diferentiere. Sa nu le vorbeasca de rau (pe ale lui!), sa nu le critice (tot pe ale lui!) si sa le laude calitatile (incepind cu neamurile lui !).
6. Alte probleme delicate. Sa nu faca comparatii nelalocul lor. Amicul lor, Popescu, e mai talentat, inteligent, perspicace, descurcaret, indeminatic decit el. Aceasta observatie se suporta greu chiar o singura data, dar de mai multe ori……
7. Cele mai delicate probleme. A fost chemat la telefon. Ea ii inmaneaza receptorul imbufnata. O voce „blonda”: „Sotul meu a verificat la masina electronica calculul tau. Ai dreptate. Poti sustine proiectul in ciuda tuturor… ” Urmeaza adjective si epitete ce nu se pot reproduce pe hirtie. Dar el zimbeste … In sfirsit! A invins inertia si indiferenta unor birocrati. Multumeste vocii „blonde”, fosta colega de liceu, si vrea sa-si sarute, de bucurie, sotia. Aceasta paraseste camera trantind usa.
8. Probleme superdelicate. Barbatului ii place sa-si recucereasca sotia. O vrea frumoasa, ca in prima zi. Coaforul, stilistul, manichiurista – o armata intreaga stau in stare de alerta. Un simp1u semnal! Un gest macar – si fiecare isi aduce contributia. Atunci, de ce, uneori, halul acesta de delasare?
9. Independenta, dragoste, ocrotire. Femeii ii place, savureaza, independenta primita. Barbatul, dintr-un instinct strabun, se stie tare si vrea sa ocroteasca fiinta iubita. Astfel, uneori, ea sa-i ceara bratul ocrotitor. Il va prmi cu drag. E in interesul pacii si armoniei caminului.
10. Capricii, pofte, dispozitii. Nimic nu este mai molipsitoare ca dispozitia restrinsa intre patru pereti. Ea e vesnic capricioasa. Poate fi el vesnic vesel? Are atita forta morala ca sa contracareze oscilatiile ei ?
11. Intelegere si cicaleala. Ea a obosit, cu treburile casei. Sa o spuna o singura data. El pricepe ce are de facut. Ea a vazut o rochie superba.O doreste mult. Si-au planificat chiar bani pentru cumpararea ei.

 

 

Cuplul-pt. ea
1. Are unele obiceiuri, insusite in timpul celibatului. Citirea ziarului in tramvai (nu supara, eventual, pe alti pasageri!), in lift, in hol, in sufragerie si-n pat. Ultimele doua sunt de nesuferit! Dimineata, inainte de a se scula din asternut, aprinde o tigara. E insuportabil! Cand se face curatenie generala- ce bizara coincidenta! – are sedinta, antrenament, treburi, vizite, aranjamente etc. Nici sa-l legi cu lantul n-ar sta acasa. Ce-si inchipuie? Caminul lui e hotel? El e un simplu pasager? Totul se intimpla mereu cum doreste el. Vesnic are dreptate. Nu poate fi contrazis. E obositor ca dreptatea si adevarul sa aiba un ambasador unic in familie. Se impun noi discutii diplomatice, la masa rotunda.
2. Curatenia caminului se obtine cu eforturi permanente. Lustruirea unui parchet cere timp si energie. Atunci, aparitia lui, cu pantofii murdari, plini de noroi, cu fisul picurind, pe parchetul lustruit, iti produce o senzatie de anihilare a straduintelor depuse.
3. De ani de zile il rogi sa nu fumeze, mai ales in dormitor. Sfinxului i s-ar fi muiat inima de piatra, lui nu! Acum a inceput sa uite cate un muc pe ici, pe colo. In plus, „puncteaza” parchetul cu scrum. E un fel de „condica de prezenta” a dezinteresului!
4. Fiecare om are cite o pasiune. El insa exagereaza. Din primavara si pina-n toamna e plecat duminica de duminica la vinatoare, pescuit, fotbal etc. etc. Timp de sotie, copii, rude, nu are. E casatorit doar iarna? Atunci, in schimb, nu-l misti din fata televizorului.
5. Sa deschida ochii. Ea are rochie noua. El s-o aprecieze primul. Doar pentru el si-a facut-o! Are o coafura noua, care o prinde. El nici nu observa.
6. A uitat s-o rasfete. O femeie se doreste alintata. O floare, o bomboana, un compliment. Poate chiar altceva. E chiar atit de greu?
7. Sa nu digere cu ochii inchisi. Nu e sarpe boa. Sa-i laude bucatele. Desigur, pe merit. De cate ori e cazul, nu numai in fata colegilor lui, cind ii invita la masa. Atunci se umfla in pene ca un paun. „Vai, ce sotie am!” „Vai, ce bine gateste!” „A facut niste sarmale, sa-ti lingi degetele !”
8. Ironie, anticasnicie. Nimic nu ucide respectul si dragostea ca ironia picurata des, nejustificata, fara selectie. Daca nu-ti place ceva, spune-o, evitind zeflemeaua sau sora ei vitrega, ironia.
9. Amintiri, tact, casnicie. Intr-o zi i-a spus: „Daca nu te luam de sotie, cine stie… ” Apoi, a regretat cele spuse. S-a cait amarnic. A recunoscut adevarul: „Nu te-am luat de sotie din intimplare. Mi-au placut calitatile care ti-au ramas nestirbite”. Nu era mai simplu asa? Doar o pretuieste cel mai mult dintre femei. De aceea a si cerut-o in casatorie.
 

 

 

 

 

 

 

 

Anunțuri

Plătiţi acum pentru a nu plăti toată viaţă pentru un handicapat!”Băgaţi copilul la nebuni şI faceţi altul”. „Nu aveţi cum să-l trataţi. Dacă nu-l băgaţi acum într-un centru, copilul vă va omorî când se va face mare”. „E autist, doamnă, nu e vina nimănui. Ce-i aia autism?! Adică la 20 de ani copilul dumneavoastră n-o să ştie care e stângul şi care e dreptul”. Şi medicamente, de obicei din cele care se dau schizofrenilor, Ripsolet şi Rispen. Acestea sunt câteva dintre soluţiile de „tratamentoferite de medicii psihiatrii copiilor diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist, în România„.

TERAPIA CARE DĂ O ŞANSA

 
Ce înseamnă ABA? Conform site-ului http://www.autism.ro, ABA reprezintă „un program de învăţare, folosit pentru prima dată de Dr. Ivar Lovaas de la UCLA în anii ’60, care lucrează sistematic la înlăturarea „trăsăturilor” autismului, pâna când copilul nu mai îndeplineşte condiţiile necesare pentru a se considera că are această afecţiune. Sistemul este intensiv (până la 40 de ore pe săptămână), dar s-a dovedit a avea extrem de mult succes în aproape toate cazurile de autism. Sistemul de învăţare ABA divide orice sarcină în sarcini mai mici şi pune un accent foarte mare pe răsplătirea copilului atunci când lucrează bine.” Pentru rezultate cât mai bune se recomandă ca terapia să fie începută la vârste fragede, până la 6 ani.

PRIMUL COPIL AUTIST DIN ROMÂNIA, RECUPERAT PRIN ABA

Terapia a ajuns în ţara noastră în 2003 când, doi părinţi disperaţi, cărora medicii le spuseseră să se înveţe cu ideea că fiul lor R. e autist şi să-l bage într-un centru, au plecat în SUA, apoi în Marea Britanie şi au venit cu know-how-ul (n.r. cunoştinţe specifice). R. a fost diagnosticat când avea 2 ani şi jumătate. În următoarele 4-5 luni părinţii au consultat mai mulţi doctori, fiecare punea un alt diagnostic. „Un an de zile am zis că va trece de la sine, ca o răceală. O vizită la centrul fundaţiei „Copii în Dificultate” care se ocupă de autişti şi un vis m-au şocat şi atunci am decis să lupt”, îşi aminteşte tatăl băiatului, D.N. Părinţii au încercat mai multe soluţii pentru copilul lor: energie, medicină homeopată, Biserică. Asta timp de doi ani. „Când am auzit că sunt şanse, am luat avionul spre State şi ne-am documentat, am studiat diverse terapii. Specialiştii ne-au îndreptat spre Marea Britanie. R. avea deja 5 ani. De disperare, am învăţat tomuri întregi: dezlipeam capitole din cărţi, noaptea citeam cu soţia pe rând şi a doua zi discutam să vedem ce a înţeles fiecare. Am dat anunţuri în ziar că avem nevoie de psihologi pentru lucrul cu un copil autist. La început am selectat 12 persoane: le-am dat să înveţe, să citească, să ştie despre ce e vorba. În două luni au mai rămas 6. Cu oamenii ăştia stăteam de la 8:00 dimineaţa la 8:00 seara, 6 zile din 7. Nu acceptam să întârzie sau să perturbe în vreun fel activitatea cu copilul: interesele lui R. erau mai presus de orice”, povesteşte D.N.

 


CONDAMNAT LA HANDICAP PE VIAŢĂ DE SISTEM, SALVAT PRIN LUPTA PĂRINŢILOR

 


După trei ani, familia N. a decis să evalueze copilul cu o echipă de psihologi care nu ştiau istoricul lui R. „Timp de 2-3 săptămâni l-au evaluat în câte două şedinţe săptămânal. Rapoartele au arătat că R. e un copil normal, cu inteligenţă peste medie, cu o deficienţă minoră de atenţie. Atunci le-am pus pe masă cele trei certificate de handicapat de la Comisie, unde se preciza şi IQ-ul de 35”. R. este acum în clasa a III-a, a luat coroniţă şi a trecut testul Cambridge cu maximum de puncte. „E puţin peltic şi sâsâit. Mai are o anumită naivitate socială, lipsă de ruşine şi anumite lipsuri empatice, dar pe acestea le vorm recupera din mers. La momentul respectiv prioritare erau alte lucruri (…) Dintr-un copil ca o legumă, R. a ajuns acum un băiat care are prieteni, merge la film, înoată, schiază”, adaugă tatăl băiatului, devenit o speranţă pentru toţi părinţii cu copii autişti de la noi din ţară. Conform lui D.N., până acum, putem vorbi de circa 10 cazuri de copii autişti, recuperaţi cu ajutorul terapiei comportamentale ABA.

După 6 luni de lucru intensiv, dintr-un copil care nu scotea un cuvânt, avea stereotipii, făcea pe el, „o umbră”, cum îşi aminteşte tatăl, băiatul a început să vorbească, înţelegea ce i se spunea, nu mai făcea pe el la fel de des. Pentru socializare, R. mergea 2 ore pe zi la grădiniţă. Timp de un an de zile s-a lucrat 40 de ore de ABA pe săptămână.

INFORMAŢIA ŞI BANII – ACCESUL LA ŞANSĂ PENTRU COPIII CU AUTISM

ALTE TERAPII


TEACCH (Treatment and Education of Autistic and Communication Handicapped Children, n.r. “tratament şi educaţie pentru autişti şi comunicare pentru persoanele cu handicap”) este o terapie care încearcă să dezvolte la nivel maxim potenţialul de comunicare şi autonomie al fiecărui copil. TEACCH nu trebuie confundat cu un sistem de învăţare, ci este la rândul lui un sistem de management comportamental, care oferă mai multă predictibilitate pentru un copil autist şi mai multă cooperare din partea lui (sursa: http://www.autism-pdd.net/teacch.html). Mai exact, Moroşanu explică faptul că TEACCH-ul reprezintă un mod de organizare a programului zilnic, lucru ce reduce angoasa persoanelor autiste.

PECS (Picture Exchange Communication System, n.r. “sistem de comunicare bazat pe schimbul de imagini) este o terapie ce ajută copilul să comunice prin intermediul pictogramelor. Copilul are o carte de benzi cu scai. Întâi, este învăţat să dea cartonaşul cu un pahar atunci când vrea să bea suc, de exemplu. După substantive ce denumesc obiecte, sunt introduse adjective, verbe, locuri, astfel copilul va alcătui propoziţii punând mai multe pictograme cap la cap.


ONG-URILE – TRATAMENTE DUPĂ POSIBILITĂŢI

În centrul “Ancora Salvării” din Iaşi se aplică terapia TEACCH. Preşedinta fundaţiei olandeze, Inge Jose Smelik explică de ce a ales această terapie. “Nu sunt de acord cu ABA, noi folosim TEACCH, pentru că e o terapie adaptată nevoilor şi plăcerilor copilului. Şi “Give me 5″, adică terapia se centrează în jurul a 5 întrebări: ce am de făcut? cum să fac? când? unde? de ce? Folosim şi un pic PECS. Vrem să facem copiii creativi şi să le arătăm că au voie să fie aşa cum sunt, nu să încercăm să-i facem la fel ca noi. Costurile sunt de două milioane pe lună plus transportul. Asta cei care-şi permit. Avem şi o mămică singură care dă 10 lei, cât poate”, spune Inga.

Tot la Iaşi se găseşte centrul “Penilla” făcut după “metoda suedeză”. Această metodă combină mai multe terapii, excluzând ABA. “Noi propunem metoda funcţională care progresează spre nevoile copilului. TEACCH e la baza acestei metode. Căutăm să ajungem la nivelul maximum de dezvoltarea a copilului şi să ameliorăm şi să adaptăm la mediul lui”, explică directoarea centrului dr. Eti Vasilache. Aceasta adaugă faptul că e folosită şi terapia PECS, dar sunt utilizate fotografii de transport, nu pictograme, adică fotografii care pot pune şi în alt context termenul respectiv. “Atunci când copilul se automutilează, intervenim şi cu medicamentaţie, Ripsolet. În alimentaţie, intervenim mai puţin”, precizează Vasilache.

La centrul “Casa Faenza” din Timişoara directoarea explică terapia aleasă. “Fiecare autist are o portiţă de intrare. Trebuie să-l atragi în comunicare prin intermediul lucrurilor care-i plac. Programul fiecărui copil include activităţi ludice, cognitive, stimularea limbajului, stimulare senzorială, interacţiune în grup mic şi grup mare, meloterapie, art-terapie, dans-terapie”.

TERAPIILLE-CAPCANĂ

Cum poate alege un părinte o terapie pentru copilul său autist? Psihologul Paul Moroşanu crede că aceştia trebuie, în primul rând, să ştie ce vor să obţină de la copil. “Prin ABA poţi recupera enorm, dar e o terapie foarte solicitantă. Dacă faci o terapie mai soft, rezultatele sunt pe măsură.” N., tatăl al cărui băiat e acum la şcoală şi s-a recuperat aproape complet, spune că TEACCH, PECS, terapia prin joc rezolvă partea de frustrare a copilului autist, ajutându-l să comunice. “ABA îl poate învăţa orice şi poate prelua PECS în sistem. TEACCH-ul converge lucrurile din jur la plăcerile copilului. La ABA e invers: obligi copilul să se întoarcă la lume”. Şi directoarea centrului “Horia Moţoi”, unde se face ABA, Valerica Grigore, spune că nu a auzit de copii recuperaţi prin alte terapii în afara celei comportamentale aplicate.

O dată ce un părinte s-a decis, este extrem de vulnerabil în faţa şarlatanilor care profită de disperarea lui. Directoarea de la “Horia Moţoi” vorbeşte chiar de o piaţă neagră a celor care pretind că fac ABA. “Până nu apare o şcoală, ceva oficial, astfel de oameni vor bântui. Recomand părinţilor să se informeze despre persoana respectivă şi să ceară să vorbească cu părinţii ai căror copii au lucrat înainte cu cei care se pretind specialişti în ABA. Să vadă rezultate şi recomandări”, punctează Grigore.

În România nu există psihologi specializaţi pe autism, cu atât mai puţin specialişti certificaţi oficial pe terapii comportamentale. “Pentru că nu există momentan o certificare ABA, nu există standarde clare, apar şarlatani care au făcut un training-două pe tema asta şi apoi le iau banii părinţilor cu copii autişti, care vor să înveţe şi să-şi salveze copilul. Am întâlnit şi psihologi care spuneau: Apoi trăgeau nişte foi la xerox şi făceau un curs plătit pe tema asta”, explică Moroşanu.

Conform lui N., în momentul în care vom avea un consultant acreditat internaţional pe ABA, o parte din aceste probleme se vor rezolva. Etapele care duc la obţinerea acestei diplome sunt: facultate de Psihologie, tutore al unui copil autist, senior tutore – când ai sub supraveghere mai mulţi copii, master de specialitate în străinătate şi acreditarea BCBA ( Board Certified Behavior Analyst) Conform http://www.behavior-consultant.com/whatisbcba.htm în lume sunt aproximativ 4500 BCBA.

Pastile şi feng-shui

În România, dacă o persoană nu ia medicamente, nu e considerată bolnavă. Domnica Petrovai, psiholog la Centrul Naţional de Sănătate Mintală în 2007 şi coordonator al Strategiei Naţionale de Sănătate Mintală a Copilului şI Adolescentului spune că serviciile psihologice nu sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate pentru că nu sunt considerate servicii medicale. În schimb, prin legea 118/2007 feng-shui-ul, meloterapia, cromoterapia – da. Pentru că la adulţi autismul nu este recunoscut ca tulburare mintală, nu se pune problema unor servicii. „Intervenţiile în cazul autiştilor trebuie reglementate, validate ştiinţific şi părintele să aleagă în cunoştinţă de cauză”, precizează Petrovai.
Până atunci, există o serie de medicamente ce se recomandă copiilor diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist.

  • Rispolet (un antipsihotic pentru schizofrenii pe al căror prospect scrie „experienţa lipseşte la copii sub 15 ani”)
  • Rispen (medicamant recomandat în tratamentul schizofreniei şi nerecomandat copiilor sub 5 ani cu tulburări de comportament)
  • Keppra (medicament pentru epilepsie, pe al cărui prospect scrie „nu există suficiente date de siguranţă şi eficacitate pentru a recomanda utilizarea la copii cu vârsta sub 4 ani)
  • Risatarun (medicament recomandat în cazul retardării psihosomatice)

Se administrează, ca ajutor în terapie, Tonotil, Cerebrolysin, Encefabol sau alte stimulente neurologice. Toate au o listă de contraindicaţii şi efecte adverse mai lungă decât lista efectelor pozitive. Din păcate, părinţii aflaţi în situaţia aceasta, nu au de unde alege şi îşi asumă riscul.Adulţii agresivi, diagnosticaţi cu TSA, sunt trataţi cu Neuleptil, Romaparkin, Levomeprazin, Nozinan, Rivotril, Fenobarbital 

Pastile şi feng-shui

În România, dacă o persoană nu ia medicamente, nu e considerată bolnavă. Domnica Petrovai, psiholog la Centrul Naţional de Sănătate Mintală în 2007 şi coordonator al Strategiei Naţionale de Sănătate Mintală a Copilului şI Adolescentului spune că serviciile psihologice nu sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate pentru că nu sunt considerate servicii medicale. În schimb, prin legea 118/2007 feng-shui-ul, meloterapia, cromoterapia – da. Pentru că la adulţi autismul nu este recunoscut ca tulburare mintală, nu se pune problema unor servicii. „Intervenţiile în cazul autiştilor trebuie reglementate, validate ştiinţific şi părintele să aleagă în cunoştinţă de cauză”, precizează Petrovai.
Până atunci, există o serie de medicamente ce se recomandă copiilor diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist.

  • Rispolet (un antipsihotic pentru schizofrenii pe al căror prospect scrie „experienţa lipseşte la copii sub 15 ani”)
  • Rispen (medicamant recomandat în tratamentul schizofreniei şi nerecomandat copiilor sub 5 ani cu tulburări de comportament)
  • Keppra (medicament pentru epilepsie, pe al cărui prospect scrie „nu există suficiente date de siguranţă şi eficacitate pentru a recomanda utilizarea la copii cu vârsta sub 4 ani)
  • Risatarun (medicament recomandat în cazul retardării psihosomatice)

Se administrează, ca ajutor în terapie, Tonotil, Cerebrolysin, Encefabol sau alte stimulente neurologice. Toate au o listă de contraindicaţii şi efecte adverse mai lungă decât lista efectelor pozitive. Din păcate, părinţii aflaţi în situaţia aceasta, nu au de unde alege şi îşi asumă riscul.Adulţii agresivi, diagnosticaţi cu TSA, sunt trataţi cu Neuleptil, Romaparkin, Levomeprazin, Nozinan, Rivotril, Fenobarbital.

Sursa: www.autism-pdd.net/teacch.html

 

DONAŢII. „Împreună învingem autismul“, o campanie de strângere de fonduri pentru sprijinirea copiilor din toată ţara depistaţi cu această boală  a fost lansată în Capitală.

Donaţiile vor fi folosite pentru plata terapiei acestor copiii (Contul BRD: RO90BRDE441SV30677974410 în lei sau RO31BRDE441SV30678184410 în euro). Mai multe detalii despre campanie şi poveşti ale copiilor autişti înscrişi în proiect sunt prezentate pe site-ul www.invingemautismul.ro.

Ce este autismul?

Autismul este o tulburare severa de dezvoltare, de natura neurobiologica. Ea apare fie la nastere, fie la varsta de 18 luni – 2 ani a copilului.

Autismul tipic face parte din tulburarile spectrului autismului (TSA) sau tulburarile pervazive de dezvoltare (PDD) care includ diverse forme de manifestare ale afectiunii: de la autismul sever pana la sindromul Asperger (cei afectati de acest sindrom au limbaj, o inteligenta chiar geniala, dar manifesta deficiente de comunicare si socializare). Celelalte tulburari din spectru sunt: sindromul Rett, tulburarea dezintegrativa a copilariei, PDD-NOS (tulburarea pervaziva de dezvoltare – nespecificata altfel sau autismul atipic) si autismul inalt functional.

Toti copiii cu TSA manifesta deficiente de socializare, de comunicare verbala sau nonverbala si comportamente repetitive si stereotipe. Fiecare dintre aceste simptome se manifesta in grade si prin comportamente diferite la fiecare copil/persoana cu autism.

Statisticile internationale realizate incepand cu anii ‘90 releva o incindenta alarmanta a tulburarilor din spectrul autismului: 1 la 166 de copii – potrivit Congresului European de Neuropsihiatrie de la Barcelona sau chiar de 1 la 150, potrivit Centers for Disease Control, Atlanta, fiind o afectiune mai des intalnita decat cancerul, diabetul, SIDA, sindromul Down s.a.

Autismul poate aparea in toate tipurile de familii, indiferent de mediu social, rasa, etnie si este de 4 ori mai intalnit la baieti decat la fete.

Desi cele mai mediatizate sunt cazurile de autism inalt functional sau de sindrom Asperger (vezi filmul Rainman), multe persoane cu autism au si retard mental. Totodata, ele pot avea si alte afectiuni asociate, ca de exemplu epilepsie (convulsii), probleme senzoriale, sindromul X fragil, probleme gastrointestinale, tulburari de somn s.a.

Semne ale autismului

Comportamentele copilului sunt de fapt cele care anunta prezenta afectiunii, iar parintii sunt de obicei cei care observa manifestari neobisnuite. In unele cazuri, bebelusul pare diferit chiar de la nastere, nu ii observa pe cei din jurul lor, se concentreaza pe un obiect pentru o perioada lunga de timp, este foarte tacut sau foarte plangagios s.a. Primele simptome de TSA pot aparea insa la copii dupa o perioada in care au avut o dezvoltare tipica (1-3 ani). Copiii care au inceput sa vorbeasca, treptat isi pierd achizitiile verbale, devin retrasi, sunt autoagresivi, nesociabili etc.

Posibile semne ale autismului sunt cand un copil:

  • nu spune niciun cuvant pana la varsta de 16 luni
  • nu arata cu degetul pana la varsta de 18 luni
  • nu combina 2 cuvinte pana la varsta de 2 ani
  • nu raspunde la nume
  • isi pierde limbajul sau abilitatile sociale

Altele:

  • are contact vizual redus
  • nu stie sa se joaca cu jucariile
  • alinieaza jucariile sau alte obiecte
  • se ataseaza de o jucarie sau obiect anume
  • are activitati repetitive/stereotipe (deschiderea si inchiderea repetata a usilor, invartitul in jurul propriei axe, fluturarea si privitul mainilor etc.)
  • nu zambeste
  • nu raspunde la stimuli

 

ProTv initiat o campanie sociala prin care pledeaza pentru infiintarea unui Registru National de Donatori Neinruditiun, program medical care pentru sute de copii si adulti romani bolnavi de leucemie, talasemie si boala Hodgkin ar putea insemna diferenta dintre viata si moarte. Mai multe puteti citi pe pagina de web http://formular.stirileprotv.ro/