Nu pot sa fiu indiferenta la un om care cerseste pe strada, o batranica care  plange in fata farmaciei pentru ca banii pe medicamente o vor lasa fara paine, la cei bolnavi care se izbesc de crunta realitate in care puterea banului primeaza vietii, la zecile de copii conceputi din „erori” lasati in voia sortii si dezumanizati pana la varsta majoratului…cati dintre noi macar odata in zi se gandesc la a ajuta macar o persoana? Cruntul adevar e ca traim intr-o societate egoista si mult prea preocupata in stabilirea unei etichete, in care toti se confunda intrucat urmeaza sau se straduie sa urmeze acelasi tipar comportamental fals, superficial si fara satisfactii in afara celor banesti.