Daca circulatia sangvina se opreste si nu mai aduce oxigen la creier, in aproximativ 10 secunde omul isi pierde cunostinta. Moartea poate sa vina dupa cateva minute de la “accident”.


               Iata cateva detalii morbide:


- inecul: moartea prin inec nu este lipsita de durere, iar durata procesului este influentata de temperatura apei si abiliatatea de a inota, desi in 60% din cazuri oamenii stiau sa inoate. Atunci cand omul realizeaza ca nu mai poate sa isi tina capul deasupra apei, intra in panica, incercand sa respire nu mai pot sa strige dupa ajutor. Mainile incearca haotic sa indeparteze apa, ca si cum ar incerca sa urce pe o scara, stadiu care tine pana la 60 de secunde. Cand victima incepe sa se scufunde, aceasta incearca sa isi tina respiratia pentru cat mai mult timp, cel mult 90 de secunde, inhaleaza apa si tusind “respira” si mai multa. Apa din plamani blocheaza schimbul de gaze si inchide caile respiratorii. Supravietuitorii povestesc de o senzatie de lacrimare si usturime, urmata apoi de liniste si calm (pierderea cunostintei). Daca inecatul nu este salvat in aceasta etapa, inima i se opreste si se instaleaza moartea clinica.


- atacul de cord: sau infarctul miocardic intervine incet, cu un disconfort moderat (mai putine sunt cazurile in care acesta este violent, asa cum este in filme). Simptomele cele mai intalnite sunt: durerea de piept ca o presiune intermitenta sau persistenta (muschiul inimii ce incearca si moare din cauza lipsei de oxigen). Durerea poate radia in maxilare, gat, spate, abdomen si spre maini. Alte simptome sunt: insuficineta respiratorie, greata, transpiratie rece. Multe victime nu recunosc aceste semne, intarziind sa caute un ajutor timp de 2-6 ore. Aritmia poate duce omul la pierderea constintei, si dupa cateva minute moarte. Cei care ajung repede la

spital au mari sanse sa supravietuiasca.


- hemoragie masiva: moartea survine in cateva secunde daca rana a sectionat o artera sau cateva ore daca este taiat o vena sau artera mai mica. Un om de statura medie are 5 litrii de sange (8% din greutatea corporala). Pierderea a 750 ml cauzeaza aparitia anumitor simptome, pierderea prin sangerare externa sau interna a 1.5 litri determina stari de slabiciune, sete si anxietate. La 2 litri oamenii ametesc, au o stare de confuzie, pana aluneca intr-o stare de inconstienta. Sentimente de frica pana la calm relativ sunt asociate acestor accidente, important fiind si cat de grava este rana, sau cat de multe sunt.

Franta le practica, in functie de rangul social: decapitarea regalitatii, smulgerea membrelor celor care incercau sa ucida un rege si arderea pe rug a ereticilor. Moartea prin decapitare este aproape instantanee daca condamnatul sta nemiscat, calaul este experimentat si arma este ascutita. Un experiment arata ca creierul ramane in viata dupa 7 secunde dupa ce sangele a fost oprit. Relatari din sangeroasa perioada post-revolutionara franceza povestesc de miscari ale ochilor chiar si dupa 15-30 de secunde. Gatul reginei Maria a Scotiei a fost lovit de trei ori de taisul lamei in 1587 (inainte de inventarea miloasei ghilotine), actiunea trebuind sa fie terminata cu un cutit. Margaret Pole, Contesa de Salisbury a refuzat sa stea nemiscata si calaul a nimerit umarul in loc de gat. Dupa anumite marturii ea a sarit de pe bustean si a fost fugarita si lovita de 11 ori inainte sa moara.


- focul: de obicei in cazul unui incendiu gazele si fumul trimite omul in stare de inconstienta. Moartea este foarte violenta in cazul arderii directe: parul este ars imediat, caile respiratorii sunt arse de aerul fierbinte si de flacari, iar arsurile stimuleaza puternic receptorii durerii din piele. Arsurile declanseaza un raspuns inflamatoriu rapid care intensifica senzatia de durere a zonelor afectate si a celor vecine. Arsurile de gradul III nu dor asa de mult precum cele de gradul II, insa orice arsura aduce dureri puternice. Unele victime nu simt durerea daca inca sunt in pericol sau incearca sa salveze pe cineva, dar odata ce adrenalina dispare, se constientizeaza durerea. Durerea este cea mai mare problema in cazul arsurilor.
- intoxicatia cu gaze (CO, Co2, cianuri): cazul celor mai multe morti in incendii. Simptome: dureri de cap, ameteala, si ulterior pierderea cunostintei. 40% din intoxicati nu se mai trezesc din starea de inconstienta.
– decapitarea: este o moarte pe care Guillotin a incercat sa o inlocuiasca pe metodele mai barbare pe care


- electrocutare: aritmia si oprirea inimii duc la moartea oamenilor care se electrocuteaza la o tensiune specifica prizelor din casa. La un curent mai mare omul intra aproape instantaneu in stare de inconstienta. Unii specialisti sustin ca oasele craniului nu permit sa intre in creier suficient curent si ca condamnatii ar muri din cauza incingerii creierului.


- caderea de la inaltime: caderea in liber se face la o viteza de impact de 200 km/ora. 75% din victime mor in primele secunde/minute dupa cazatura. moartea survine in functie de pozitie in care aterizeaza si suprafata de impact. Daca apa este suprafata de impact cauzele mortii pot fi: colapsul plamanilor, hemoragie interna datorata ruperii coastelor, explozia inimii. Supravietuitorii povestesc de o senzatie a incetinirii curgerii timpului. Sanse de supravietuire cresc atunci cand se incearca sa se aterizeze in picioare, gata pentru rostogolire.


- spanzurare: sfoara exercita o presiune asupra traheei si ale arterelor cervicale, inconstienta apare in 10 secunde, moartea este mai violenta daca streangul nu este pozitionat bine. Moartea vine tarziu, existand cazuri in care au fost readusi la viata dupa 15 minute dupa ce au fost dezlegati. In 1868 in Anglia s-a ales metoda de spanzurare prin aruncare de la o distanta mai mare, calaul calculand lungimea sforii, existand si cazuri neplacute in care capul condamnatului era smuls de corp, in loc sa fie doar frant. Cauza nu ar fi fost intotdeauna fractura gatului, ci tot asfixierea, insa caderea ar fi lasat condamnatul inconstient.


- injectia letala: creata ca o alterantiva mai putin socanta a scaunului electric, pedeapsa este formata din 3 tipuri de substante: prima un sedativ care inlatura senzatie de durere, un agent paralizant care opreste respiratia si ultima: clorura de potasiu care opreste aproape instantaneu functionarea inimii. Cantitatea de anestezic este insa aceeasi desi in unele cazuri condamnatii au o statura mai mare. Senzatiile prin care trec condamnatii pot fi: senzatie de sufocare, arsuri de la injectia finala, substanta paralizanta ascunde si orice semn care ar denota suferinta.
- depresurizare: este moartea pe care o pot avea cosmonautii. Un sigur caz de astfel de accident a avut loc in istorie: cel al navetei rusesti Soyuz 11 din 1971 cand un sigiliu s-a

slabit la intrarea in atmosfera. In depresurizare presiunea atmosferei scade si aerul din plamani se expandeaza rupand tesutul. Este si mai daunator daca victima nu expira inainte de decompresie sau incearca sa isi tina respiratia, oxigenui incepe sa iasa din sange si plamani. Dupa 40 de secunde dupa ce scade presiunea, corpurile se umfla pe masura de apa din tesuturi se evapora desi piele impiedica “explozia”. Ritmul inimii creste iar gazele din sange obstructioneaza vasele. Dupa un minut sangele se opreste din circulatie. Supravietuitorii spun de o durere in piept, o senzatie de pierdere a aerului din plamani si o imposibilitate de a inspira. In experimente, animalele care au fost represurizate in 90de secunde au supravietuit in general, fara consecinte ulterioare